• Se implica femeile din zonele miniere în proiecte de dezvoltare comunitară? – studiu de caz

Elaborat: decembrie 2005

Disponibil: în limba romană

Autor: Cosmin Câmpean

Conţinut: Miza studiului a fost aceea de a afla ce se ascunde în spatele cifrelor seci privind lipsa de implicare a femeilor din comunităţile miniere în proiecte individuale sau comunitare de dezvoltare. Demersurile de evaluare a impactului restructurării sectorului minier, respectiv a programelor de dezvoltare adresate comunităţilor afectate de reformă au scos în evidenţă faptul că, deşi femeile au avut de suferit în mai mare măsură de pe urmă restructurării, ele au beneficiat într-o proporţie mai scăzută de măsurile compensatorii adresate celor afectaţi de reformă. Datele statistice privind implicarea femeilor au reprezentat un semnal de alarmă pentru finanţatorii programe de suport adresate comunităţilor miniere, care şi-au pus în mod serios problema regândirii parametrilor intervenţiei lor, în aşa fel încât nevoile prioritare ale femeilor să fie mult mai bine ţintite. În contextul în care FRDS se găseşte încă într-o fază „pilot” de implementare a Schemei de Dezvoltare Socială a Comunităţilor Miniere, studiul de fata şi-a propus să evalueze participarea femeilor în proiectele Fondului, să identifice posibilele cauze ale neimplicării lor, dar şi eventuale soluţii de creştere a participării femeilor la viaţa comunităţilor lor.

• Funcţii, ajustări şi efecte ale procesului de facilitare iniţială în contextul programelor derulate de FRDS – evaluare de impact

Elaborat: septembrie 2005

Disponibil: în limba romană

Autor: Vasile Soflau

Conţinut: În cadrul strategiei FRDS de reducere a sărăciei comunitare, facilitarea de pregătire are rolul de a îndeplini două funcţii majore: creşterea accesibilităţii comunităţilor sărace la proiectele FRDS şi creşterea capitalului social la nivel comunităţilor facilitate. Analiza de faţă reprezintă o evaluare a măsurii în care aceste obiective au fost atinse de-a lungul timpului şi în cadrul programelor implementate de FRDS până în prezent. Rezultatele obţinute, fără a fi surprinzătoare, aruncă mai multă lumină asupra componentelor şi procesului de facilitare de pregătire, dar şi asupra eventualelor efecte şi riscuri care pot apărea în timpul derulării proiectelor, şi de aceea poate fi utilă atât managementului, cât şi celorlalte departamente din cadrul FRDS.

• Repere, abordări şi strategii în dezvoltarea comunitară – ghid

Elaborat: septembrie 2005

Disponibil: în limba romană

Autor: Vasile Soflau

Conținut: Ghidul tratează problematica dezvoltării comunitare în calitate de abordare specifică demersurilor de reducere a sărăciei.  Materialul prezintă câteva concepte şi definiţii operaţionale esenţiale în domeniu, trecând în acelaşi timp în revistă principalele abordări utilizate de-a lungul timpului în cadrul diferitelor programe de dezvoltare, cu accent pe cele implementate cu suportul Băncii Mondiale. Ghidul analizează, de asemenea, „istoria” demersurilor de dezvoltare comunitară iniţiate în România, punând în evidenţă, în acest context, specificul abordării FRDS.

• Perspective privind îmbunătăţirea strategiei organizaţionale a FRDS- policy paper

Elaborat: septembrie 2005

Disponibil: în limba romană

Autor: Lucian Marina

Conţinut: Pentru asigurarea sustenabilităţii organizaţiei după anul 2006, anul închiderii fazei a doua a proiectului care a definit actuala structura organizaţionala a Fondului, FRDS trebuie să analizeze şi să decidă modul în care aranjamentele de implementare actuale şi structura organizaţionala trebuie să fie redefinite ca urmare a lecţiilor învăţate şi că o cerinţă a implicării organizaţiei în implementarea unor programe viitoare. În acest context, materialul de fata îşi propune să analizeze corespondenta dintre portofoliul de proiecte dezvoltate de FRDS şi structura sa organizaţională, să identifice schimbările necesare în structura organizaţionala a Fondului pentru că aceasta să asigure o implementare eficientă a viitoarelor programe, să analizeze măsurile organizatorice necesare susţinerii procesul de descentralizare demarat de FRDS, respectiv să identifice măsurile concrete prin care Fondul să fie „certificat” drept Centru de excelentă în finanţarea proiectelor de dezvoltare comunitară.

• Provocări ale continuării procesului de descentralizare – evaluare de proces

Elaborat: august 2005

Disponibil: în limba romană

Autor: Lucian Marina

Conţinut: Obiectivul principal al acestui studiu este acela de a contribui la procesul de descentralizare a FRDS prin analiza calitativa şi cantitativă a activităţilor celei de-a doua sucursale şi furnizarea unor recomandări în ceea ce priveşte continuarea procesului de descentralizare. Studiul prezintă activităţile derulate de cea de-a doua sucursală a Fondului (care funcţionează la Alba Iulia) în primul an de activitate, evidenţiază modul în care au fost utilizate lecţiile reiesite din funcţionarea primei sucursale, în ceea ce priveşte modul de organizare/funcţionare şi responsabilităţile atribuite staff-ului, respectiv furnizează unele recomandări referitoare la modelele de evoluţie ulterioară a procesului de descentralizare utile în activitatea de management a FRDS.

• Antreprenoriat rural în condiţii de sărăcie- studiu de caz

Elaborat: iulie 2005

Disponibil: în limba romană

Autor: Lucian Marina

Conţinut: Studiile de caz derulate pe proiecte de activităţi generatoare de venit din Alba şi Neamţ arată că în antreprenoriatul rural stimulat de FRDS, evoluţia economică postimplementare a întreprinderii create prin grant exercita o influenţă semnificativă asupra capitalului social în ansamblul comunităţii. Rezistenţa economică a întreprinderilor create (aşa cum este cazul proiectelor studiate din Neamţ şi Alba) formează nuclee şi reţele ale încrederii care, susţinute şi de FRDS, pot aduce beneficii însemnate, de diverse tipuri, comunităţilor sărace. Se recomanda astfel că latura tehnică şi economică a acţiunilor Fondului să fie strâns împletită şi în continuare cu cea de dezvoltare comunitară, pentru o potenţare eficace a dezvoltării zonelor sărace în orice regiune a României.

• Sustenabilitatea serviciilor sociale – factori de succes- studiu de caz

Elaborat: iulie 2005

Disponibil: în limba romană

Autor: Lucian Marina

Conţinut: Strategia FRDS în domeniul serviciilor sociale a urmărit rezolvarea unei nevoi stringente de ordin social la nivelul unui grup dezavantajat, prin procese conduse de profesionişti în acord cu nevoile beneficiarilor şi în condiţiile unei participări a acestora la derularea activităţilor. Esenţial pentru succesul unui serviciu social este că beneficiarii să resimtă o schimbare majoră nu numai în condiţiile lor de viaţă, dar şi să înceapă să-şi ia „soarta în propriile mâini”.  Pentru a ajunge la o asemenea schimbare de atitudine este nevoie de construirea unui serviciu integrat, pliat pe nevoile în schimbare ale beneficiarilor. Pentru succesul unui proiect de servicii sociale, studiul atrage atenţia asupra importanţei următorilor factori: bunele relaţii de colaborare cu autorităţile locale; parteneriatul cu factorii interesaţi în progresul comunităţii; corectă definire a activităţilor pentru grupurile ţintă, în aşa fel încât să plece de la nevoile lor şi nu de la nevoile şi funcţiile organizaţiei; evitarea creării unei structuri organizaţionale de tip centru-periferie, a subordonării pronunţate a serviciilor sociale faţă de centrul decizional al organizaţiei; respectiv promovarea de către organizaţie a activităţilor de mentorat, care să contribuie la formarea şi dezvoltarea altor asociaţii, care să replice abordarea participativă.

• Dezvoltare comunitară şi modernizare printr-un proiect de infrastructură- studiu de caz

Elaborat: iulie 2005

Disponibil: în limba romană

Autor: Lucian Marina

Conţinut: Dau procesele de dezvoltare comunitară iniţiate de FRDS impulsuri pentru modernizare în zonele sărace ? Marchează ele evoluţia atât economică, cât şi socială a comunităţilor ? Pe lângă răspunsurile pozitive date în cazul a trei proiecte de reabilitare a micii infrastructuri rurale finanţate de FRDS în două zone montane diferite din punct de vedere cultural (Alba şi Neamţ), studiul a mai arătat că nevoile de infrastructură sunt de multe ori de acelaşi tip la nivelul unor grupuri de comunităţi („reţea de apă în  Neamţ şi „reabilitări de drumuri” în Alba) şi ca un proiect odată câştigat de către o comunitate are efecte pozitive, de modernizare şi la nivelul zonei. Binenteles, cele mai multe efecte pozitive ale proiectelor FRDS sunt concentrate în comunitatea săracă care a implementat proiectul.

• Răspândirea abordărilor de tip participativ în dezvoltarea locală – evaluare de impact

Elaborat: iunie 2005

Disponibil: în limba romană

Autor: Cosmin Câmpean şi Vasile Soflau

Conţinut: La momentul iniţierii sale, în 1998, Fondul Roman de Dezvoltare Socială era singurul program guvernamental din România care îşi asumase un demers de tip participativ în abordarea dezvoltării locale. De atunci, portofoliul de programe, proiecte şi instituţii publice implicate în dezvoltarea locală s-a extins, contribuind atât la demararea unui proces de planificare strategică – la nivel central, regional şi local -, cât şi la operaţionalizarea şi punerea în practică a obiectivelor definite la nivel strategic. Au adoptat însă aceste noi programe, instituţii publice, strategii şi planuri de dezvoltare principiile abordării de tip participativ în demersurile de dezvoltare locală ? Care au fost elementele care au facilitat sau au blocat răspândirea – în general sau doar la anumite nivele – a acestui tip de abordare ? Au avut organizaţiile neguvernamentale un mai mare impact în ceea ce priveşte asumarea la nivel comunitar a acestor abordări ? În limitele resurselor avute la îndemână, analiza de faţă încearcă să schiţeze un răspuns la aceste întrebări. Demersul nostru s-a limitat însă doar la parcurgerea Planului Naţional Anti-Saracie şi Promovare a Incluziunii Sociale, precum şi a 20 dintre cele 39 de planuri judeţene elaborate în acesta direcţie, respectiv la identificarea acelor programe şi proiecte publice de dezvoltare şi a acelor organizaţii neguvernamentale care şi-au asumat un demers participativ în promovarea şi facilitarea proceselor de dezvoltare locală.

• Evaluarea şi supervizarea subproiectelor finanţate de FRDS. Dificultăţi şi nevoi de suport – evaluare de impact

Elaborat: mai 2005

Disponibil: în limba romană

Autor: Cosmin Câmpean

Conţinut: Cu sprijinul USAS, Departamentul Achiziţii al FRDS a demarat în cursul anului 2005 o evaluare a capacităţii supervizorilor – dar şi a personalului FRDS ce coordonează activitatea acestora – de a oferi suport agenţilor de executare, respectiv de a monitoriza achiziţiile derulate la nivel de subproiecte. Acest demers a pornit de la constatarea anumitor deficienţe în derularea procedurilor de achiziţii la nivel de subproiecte, deficienţe care, în ciuda organizării unor sesiuni de instruire periodice pentru evaluatori şi supervizori, nu întotdeauna au fost depăşite în timp – fie datorită fluctuaţiilor în componenţa echipei de colaboratori (în special angajarea unora noi), fie datorită insuficientei sau eficienţei reduse a unora dintre mecanismele de suport puse la dispoziţia acestora de către FRDS. Analiza dificultăţilor întâmpinate de evaluatori şi supervizori în munca de teren a fost, astfel, combinată cu o evaluare a instrumentelor de suport puse la dispoziţia acestora de FRDS. Pentru a putea fi identificate mecanismele cele mai eficiente care să asigure îmbunătăţirea activităţii evaluatorilor şi supervizorilor FRDS, aceştia au fost rugaţi să facă ei înşişi o evaluare a eficienţei suportului oferit de Fond în derularea activităţilor lor specifice. Au fost avute în vedere atât aspecte privitoare la utilitatea şi calitatea formularelor de cerere de finanţare, a formularelor de evaluare, a sistemului de raportare şi a celui de comunicare permanenta, cât şi la conţinutul regulamentelor de evaluare şi de supervizare, respectiv al sesiunilor de instruire organizate de Fond. De asemenea, respondenţii au fost rugaţi să propună soluţii concrete care să asigure îmbunătăţirea parametrilor activităţilor de evaluare de birou, respectiv de teren.

• Integrarea activităţilor interne de monitorizare şi evaluare în ansamblul demersurilor operaţionale ale FRDS – evaluare de impact

Elaborat: mai 2005

Disponibil: în limba romană

Autor: Cosmin Câmpean

Conţinut: În toamna anului 2002 în cadrul FRDS a fost înfiinţată o unitate de monitorizare şi evaluare (Unitatea de Studii, Analize şi Sinteze – USAS), în cadrul căreia lucrează doi sociologi şi al cărei rol primordial este acela de a documenta, prin metode calitative şi cantitative, impactul subproiectelor finanţate de Fond asupra beneficiarilor, respectiv de a oferi suport departamentelor de specialitate ale FRDS în luarea unor decizii operaţionale. Derulată la cca. doi ani şi jumătate de la înfiinţarea departamentului, prezenta evaluare îşi propune să documenteze măsura în care activităţile desfăşurate de Unitatea SAS au răspuns aşteptărilor interne, în special din punct de vedere al eficienţei suportului oferit departamentelor operaţionale. În acest sens, analiza se bazează atât pe evaluarea comparativă a măsurii în care activităţile derulate au corespuns imperativelor stabilite prin strategia internă de monitorizare şi evaluare, cât mai ales pe răspunsurile oferite de echipa FRDS unui chestionar de evaluare a activităţii derulate de Unitatea SAS în cei doi ani şi jumătate de la înfiinţare. Studiul se adresează în principal managementului FRDS, având ca ţinte o posibilă reorientare a strategiei interne de monitorizare şi evaluare, respectiv identificarea unor modalităţi de creştere a eficienţei suportului oferit de Unitatea SAS departamentelor operaţionale ale FRDS.

 

• Dezvoltarea capitalului social în comunităţile ce beneficiază de suportul Fondului Roman de Dezvoltare Socială – evaluare de impact

Elaborat: martie 2005

Disponibil: în limba romană

Autor: Cosmin Câmpean

Conţinut: Studiul şi-a propus să ofere o imagine în evoluţie asupra implicaţiilor pe care le are intervenţia FRDS la nivel comunitar. Impactul social al demersului FRDS este surprins pe cele trei dimensiuni distincte ce definesc obiectivele intervenţiei Fondului: capital social, sărăcie, incluziune socială.             În medie, intervenţia FRDS la nivel comunitar durează un an de zile. Prin aplicarea unui instrument standardizat de evaluare, în cel puţin trei etape distincte ale derulării unui subproiect, Fondul încearcă să documenteze în ce măsură pot fi detectate schimbări la nivel comunitar în cele trei direcţii enunţate anterior. Conturând, în prealabil, un profil al comunităţilor pe care Fondul urmează să le finanţeze, studiul urmăreşte să ofere celor interesaţi răspunsuri la câteva întrebări esenţiale pentru Fond: „Pe ansamblu, capitalul social creşte, descreşte sau rămâne la acelaşi nivel, pe parcursul derulării unui proiect ?”, „Cum evoluează capitalul social, pe cele trei dimensiuni distincte (capital social de bază, capital social implicat în proiect, capital social orientat spre viitor) ?”, „Schimbările ce intervin la nivelul capitalului social diferă în funcţie de tipul proiectului ?”, respectiv „Poate fi pusă în evidenţă o corelaţie între schimbările ce intervin la nivelul capitalului social şi cele intervenite la nivelul anumitor dimensiuni ale sărăciei, respectiv la cel al incluziunii sociale ?”

• Contribuţia FRDS la implementarea Proiectului de Dezvoltare Rurală – evaluare de impact

Elaborat: februarie 2005

Disponibil: în limba romană

Autor: Cosmin Câmpean

Conţinut:Materialul reprezintă o evaluare generală a rezultatelor implicării FRDS în implementarea ferestrei comunitare a Proiectului de Dezvoltare Rurală. Pentru delimitarea contextului în care s-a derulat intervenţia Fondului, studiul analizează în primul rând specificul celor două proiecte, semnalând diferenţele de abordare dintre ele. Odată delimitat acest cadru general, impactul intervenţiei FRDS asupra PDR – aşa cum este el perceput la nivelul managementului Proiectului – este analizat din două perspective: cea a implicaţiilor la nivel organizaţional, respectiv cea a impactului la nivel comunitar.

• Economic sau ecologic în dezvoltarea comunitară – studiu de caz

Elaborat: ianuarie 2005

Disponibil: în limba romană

Autor: Lucian Marina

Conţinut: Întrebarea principală a studiului a fost în ce măsură un proiect finanţat prin componenta AGV a FRDS poate dezvolta o puternică componenta ecologică sustenabila economic. Răspunsul a fost analizat în cazul unui atelier de brichetare a rumeguşului care îşi propunea totodată să implementeze o tehnologie inovativa de reciclare economică a unui deşeu foarte poluant în comunitate şi în satele vecine. Dacă succesul ecologic al proiectului era evident din punct de vedere al indicatorilor de mediu, viabilitatea economică a fost în anumite momente ale perioadei post-implementare pusă sub semnul întrebării. Principalul aspect problematic al unor astfel de proiecte cu beneficii ecologice este măsura în care o inovaţie ecologică poate fi adoptată în timp util economic de către o comunitate tradiţională, şi de aici necesitatea că astfel de proiecte să fie însoţite de campanii de sensibilizare şi informare ecologică şi apoi de o susţinere specială pe o durată limitată, prin finanţări nerambursabile.

• Iradierea dezvoltării comunitare şi a modernităţii – studiu de caz

Elaborat: ianuarie 2005

Disponibil: în limba romană

Autor: Lucian Marina

Conţinut: În prima etapă a programului FRDS, într-o comună din regiunea de Nord-Est a României au fost finanţate 4 proiecte pentru dezvoltarea unor reţele de alimentare cu apă potabilă. Au avut toate aceste proiecte efecte pozitive în comunităţile sărace ? Am presupus că intervenţia FRDS, deşi separată pe cele 4 comunităţi, a adus beneficii însemnate locuitorilor întregii comune. Studiul a arătat că modernizarea şi iradierea modernizării (la nivel comunitar şi apoi la nivelul gospodăriilor), ce a afectat pozitiv nu numai comună, ci chiar o întreagă microregiune, cunoscută tradiţional că Valea Bistriţei, nu puteau fi declanşate fără o mobilizare de capital social în comunităţile care au derulat proiecte FRDS şi în satele vecine acestora. Din tot acest studiu comparativ, managementul FRDS poate extrage concluzia promiţătoare că, prin cumularea de proiecte MIR într-o comună, zona sau microregiune, efectele pozitive se multiplică prin iradirere, difuziune, putând rezulta, în condiţii normale, o dezvoltare atât comunitară, cât şi economică accelerată, superioară efectelor separate ale unor proiecte finanţate. Totul este că intervenţiile FRDS să se desfăşoare în comunităţi sărace, dar care să fie în acelaşi timp şi comunităţi cu legături spre sate şi comunităţi vecine.

• Studiul iniţial de evaluare a impactului Schemei de Dezvoltare Socială a Comunităţilor Miniere (SDSCM) – Gallup, 2007

Studiul a avut drept prim obiectiv colectarea de date cu privire la situaţia beneficiarilor SDSCM, în termeni de acces la infrastructură şi facilităţile comunitare, la locuri de muncă sau alte mijloace/oportunităţi de venit şi la servicii sociale comunitare, cu privire la nivelul de încredere din interiorul şi din afară comunităţilor şi la participarea acestora la procesele decizionale desfăşurate la nivel local. În acelaşi timp, studiul şi-a propus să evalueze capacitatea de auto-organizare a actorilor sociali implicaţi în proiectele SDSCM de a accesa şi implementa proiecte de dezvoltare locală, precum şi identificarea de recomandări pentru îmbunătăţirea politicilor şi activităţilor FRDS relaţionate cu implementarea SDSCM. Culegerea datelor s-a realizat în două etape: în august 2007 s-a derulat ancheta pe bază de chestionar, iar în octombrie 2007 cercetarea calitativă, realizată prin interviuri semi-structurate.

• Raport abreviat
• Brosura

• Perspective de dezvoltare ale FRDS. Evaluarea sustenabilităţii organizaţionale a FRDS – Promeso, 2006

Fondul Român de Dezvoltare Socială a demarat în lună martie 2006 un proces de identificare a oportunităţilor şi a resurselor necesare dezvoltării sale viitoare. Studiul de fata şi-a propus să sprijine FRDS în iniţierea unui asemenea demers.

• Raport abreviat
• Brosura

• Evaluarea impactului proiectelor FRDS – Metro Media Transilvania, 2006

Studiul a avut ca obiectiv documentarea impactului Proiectului „Fondul de Dezvoltare Socială”, faza a doua, finanţat de Banca Mondială, asupra beneficiarilor (comunităţi cu proiecte finanţate) şi a altor factori interesaţi de derularea lui (stakeholders). Pentru aceasta fost utilizată o metodologie de cercetare integrată, cantitativă şi calitativa, secţionala şi cvasi-experimentala.

• Raport abreviat
• Brosura

• Studiul iniţial de evaluare a impactului proiectelor FRDS – Gallup, 2004

Studiul a cuprins trei etape de cercetare, calitative şi cantitative. Prima etapă a vizat identificarea beneficiilor obţinute de cinci comunităţi rurale sărace în urma implementării unor proiecte finanţate de FRDS, evaluarea nevoile grupurilor de tineri aflaţi în situaţie de risc (care ar putea fi satisfăcute de organizaţiile ce furnizează servicii sociale comunitare), respectiv evaluarea imaginii Fondului în rândul reprezentanţilor altor organizaţii care desfăşoară programe şi proiecte de dezvoltare în România. A doua etapă a studiului a constituit-o cercetarea cantitativă de evaluare a condiţiilor iniţiale (baseline survey) în comunităţile în care au fost aprobate spre finanţare proiecte, rezultatele acestei cercetări urmând a fi folosite spre comparaţie cu cele ale unei cercetări ulterioare, în scopul de a evalua impactul intervenţiei FRDS asupra comunităţilor beneficiare. În fine, cea de-a treia etapă a studiului a constat într-o cercetare calitativă care a cuprins două comunităţi: una în care FRDS deja finanţase un proiect comunitar şi una în care urma să fie implementat un proiect finanţat de FRDS. Obiectivul central al acestui demers a fost acela de a detalia anumite rezultate obţinute în primele două etape ale studiului.

• Evaluarea cauzelor disparităţilor interjudeţene la nivelul propunerilor de proiecte – Institutul pentru Cercetarea Calităţii Vieţii, 2002

Studiul analizează diferenţele dintre judeţe în ceea ce priveşte depunerea unor cereri de finanţare la FRDS. Activitatea de cercetare s-a concentrat asupra mecanismelor de depunere a proiectelor, a realizat o descriere a comunităţilor care au depus proiecte precum şi a canalelor prin care a fost diseminata informaţia despre FRDS la nivelul unei comunităţi, respectiv de la o comunitate la alta.

• Studiu de evaluare a serviciilor sociale ale FRDS – Metro Media Transilvania, 2001

Studiul şi-a propus să analizeze modul în care proiectele de servicii sociale finanţate de FRDS răspund nevoilor grupurilor dezavantajate, precum şi capacitatea organizaţiilor neguvernamentale de a implementa proiecte şi de a asigura durabilitatea lor după încheierea finanţării FRDS. Concluziile studiului au arătat că proiectele de servicii sociale finanţate de FRDS răspund unor nevoi reale şi importante ale beneficiarilor vizaţi. Recomandările cuprinse în studiu au fost avute în vedere la pregătirea fazei a doua a Proiectului de Dezvoltare Socială şi au vizat extinderea categoriei de beneficiari ai proiectelor de servicii sociale, astfel încât aceasta să includă şi alte categorii de grupuri dezavantajate. Au fost vizate, de asemenea, activităţi care ar putea contribui la creşterea eficienţei activităţii organizaţiilor neguvernamentale în ceea ce priveşte capacitatea acestora de a susţine proiectele după încheierea finanţării FRDS.

• Evaluarea beneficiarilor. Evaluarea impactului proiectelor finanţate de FRDS – Metro Media Transilvania, noiembrie 2000

Rezultatele cercetării au indicat faptul că impactul proiectelor finanţate de FRDS asupra vieţii comunităţilor care le-au implementat a fost deosebit de puternic, pozitiv şi imediat.
Membrii comunităţilor care au beneficiat de finanţare din partea FRDS s-au declarat în proporţie mai ridicată mulţumiţi de condiţiile de trăi, în urma realizării proiectului, comparativ cu membrii unor comunităţi care nu au beneficiat de finanţare. De asemenea, în comunităţile cu proiecte finanţate s-a înregistrat o mai mare încredere a sătenilor în reprezentanţii informali ai comunităţilor, în autorităţile locale şi în oameni în general, demonstrând astfel o creştere a capitalului social.